Preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor, sălăjeanca Dana Gîrbovan, susține că nu se află pe lista scurtă pentru preluarea şefiei Ministerului Justiţiei, deși surse din cadrul actualei coaliții aflate la Guvernare o dădeau drept prezumtiv viitor ministru.
De altfel, premierul Sorin Grindeanu a afirmat de curând că a purtat discuţii cu Dana Gîrbovan pentru portofoliul de la Justiţie, rămas liber în urma demisiei lui Florin Iordache – după scandalul privind OUG 13. „E o doamnă cu care am avut o discuție, fiind președintele Uniunii Judecătorilor, dar am avut și cu alții. Oamenii cu care am vorbit mi-au dat foarte multe idei despre ce trebuie să facem în continuare, fie că vor fi sau nu pe lista scurtă. Eu zic că o să venim cu o soluţie de necontestat”, a spus Sorin Grindeanu.
Cu toate acestea, Dana Gîrbovan a ținut să sublinieze, marți, pe pagina sa de Facebook, că nu va fi nominalizată pentru potofoliul amintit: “Nu voi fi eu nominalizarea pentru funcția de ministru al Justitiei, deoarece, judecător fiind, nu pot ocupa o asemenea funcție. Confirm însă faptul că am avut o întâlnire cu premierul Sorin Grindeanu, în cadrul căreia am discutat și aspecte ce privesc buna funcționare a justiției și care au fost cuprinse inclusiv in Memorandumul privind justiția”. Judecătorul Dana Gîrbovan a mai afirmat că, în urma discuțiilor purtate cu primul ministru, a găsit din partea acestuia o deschidere privind rezolvarea problemelor din justiție. “Aștept din partea viitorului ministru o colaborare instituțională eficientă pentru implemetarea soluțiilor incluse în Memorandum”, a mai arătat Dana Gîrbovan.
Născută în 3 septembrie 1978 la Jibou, judecătoarea Dana Gîrbovan este căsătorită și are doi copii. A absolvit în 2000 Facultatea de Drept din cadrul Universității Babes-Bolyai, precum și Institutul Național al Magistraturii. Și-a început cariera de judecător de scaun la Judecătoria Zalău în 2001, ca stagiar. A promovat, rând pe rând, la Judecătoria Oradea, apoi la Tribunalul Bihor, iar din noiembrie 2008 și până în prezent este judecător la Curtea de Apel Cluj.
Miercuri, ar urma să fie anunţate numele celor care ar putea să ocupe posturile vacante de ministru al Justiţiei şi de ministru pentru întreprinderi mici şi mijlocii.
II CAM GIRADA PENTRU ACEST POST!
corectie gramaticala: din cate imi amintesc din liceu, se scrie corect ,,presedinte” si nu ,,presedinta” chiar daca functia este detinuta de o persoana de sex feminin. E o greseala des intalnita, gramatica are o anumita logica daca o deslusesti, devine usoara.
MI-a sarit in ochi fiind chiar primul cuvant din articol. Cu respect.
Cu același respect.
PREȘEDÍNTE, -Ă, președinți, -te, s. m. și f. 1. Persoană care conduce un organ de stat, o instituție, o organizație de stat, o asociație; persoană care prezidează o adunare, o dezbatere, o comisie etc.; prezident. 2. Denumire oficială dată șefului de stat al unor republici. – Din fr. président, lat. praesidens, -ntis (după ședea).
sursa: DEX ’09 (2009)
Anonimul de la 13.42 desigur este bărbat…
Am vazut-o in cateva interviuri si mi se pare o femeie foarte capabila si cu un caracter integru , e o recomandare buna pentru postul de ministru al justitiei.
Da, revin: la o scurta cercetare, se pare ca teoreticieni lingvistici apreciaza diferit: unii considera ambele forme corecte atat ,,presedinte’’ cat si presedinta’’altii considera doar prima forma corecta, utilizarea frecventă a formelor de feminin pentru profesii şi funcţii este generată şi de accentuarea militantismului feminist. De asemenea în limba română se manifestă tendinţa inversă, de folosire a masculinului, în toate cazurile, pentru că pare mai « oficial » şi mai politicos, în timp ce formele feminine ar ţine, mai degrabă, de registrul familiar. În Clasificarea ocupațiilor din România, aproape toate cuvintele care denumesc profesii sunt de genul masculin. Asta, deși dicționarul limbii române oferă și un corespondent feminin pentru acei termeni.